Gazeta SF nr. 22/ noiembrie 2012

Cu acest număr, Gazeta SF se primeneşte. Observăm din start noua componenţă a redacţiei. Postul de redactor-şef i-a revenit lui Eugen Lenghel, iar fosta lui titulară, Simona Şerbănescu, devine acum redactor-şef adjunct. Alexandru Despina rămâne corector, iar ca redactori îi regăsim pe Sorin Traşcu şi Mircea Nanu-Muntean. O surpriză plăcută este prezenţa Elenei Silvana Potocean, responsabilă de acum cu promovarea revistei. Editor este în continuare, firesc, George Sauciuc.

Primenirea nu se opreşte însă la structura redacţională. Sumarul reflectă şi el înnoirea. Au apărut rubrici noi: Concurs de proză (Dan Barbu şi Bogdan Frigioui sunt primii concurenţi), Autorul îşi prezintă cartea (sparge gheaţa Ovidiu Bufnilă), Conexiuni, iar partea de recenzii e împărţită între rubricile Literatură contemporană (aici, Florin Pîtea scrie despre Millennium de John Varley — verziunea originală, în engleză, deci, iar nu recenta apariţie de la Editura Trei în traducerea coordonatorului colecţiei Epsilon Mihai-Dan Pavelescu), Clasice (Elena Potocean despre Fahrenheit 451 de Ray Bradbury) şi, simplu, recenzii (în fapt, continuarea rubricii Impresiile fetei din lună unde Teodora Gheorghe prezintă prozele din numărul nostru secund). A apărut şi o rubrică dedicată Artei imaginare cu un desen intitulat Gaja de Andra Aştefănesei.

Editorialul e semnat de noul redactor-şef Eugen Lenghel, care ne prezintă, în Variaţiuni pe tema hegemoniei (N.B.–Aici am eliminat noi virgula păcătoasă din titlu.), schimbările survenite la „naveta Gazetei“. Poate cea mai îmbucurătoare sună aşa:

Alte schimbări sunt legate de calitatea materialelor. Vom începe cu corectura. Sperăm să reducem cât mai mult accidentele de text, pentru a vă oferi o experienţă cât mai plăcută în momentul lecturii. Nu insist pe acest capitol, deşi implicit în orice redacţie, dar în suferinţă cam peste tot.

De salutat şi de respectat — inclusiv la titlurile articolelor (sic!).

Semnează povestiri în acest număr: Sergiu Someşan, Victor Martin, Paul-Teodor Ivan, Alexandra Niculae, Victor-Nicuşor Dragomir. Foiletoane: Eugen Lenghel, prima parte din Exo, carte de bucate, şi Aurelia Chircu, partea a 3-a din Aceleaşi vremuri tainice. Este şi o proză mainstream: Manfred cel Bezmetic de Elisabeta Maruseac.

La Cinema SF, Marcel Gherman vorbeşte despre decizia regizorului George Lucas de a se retrage din lumea filmului.

Nu lipseşte nici Scriptoriumul lui Alexandru Ioan Despina, prezentarea ofertei de proză din revistele de profil pe luna noiembrie. Puţin narcisişti, preluăm aici integral prezentarea ofertei din RS#2:

Deşi ceva mai săracă-n proze faţă de primul număr, Revista de Suspans rămâne şi luna aceasta fruntaşă în privinţa cantităţii, dar şi a calităţii textelor publicate, primele două povestiri prezente între paginile sale virtuale atrăgându-mi în mod special atenţia. Dacă în Omul cu şobolani sub piele, stilul dezinvolt şi plin de naturaleţe face din text o proză reuşită, în proza semnată de Felix TzeleÎnainte să putrezească totul, stilul şi acţiunea se află-ntr-un echilibru perfect, autorul prezentându-ne o proză cum arar întâlnim în revistele din România. Şi spunându-vă lucrul acesta, vă invit să o lecturaţi, garantându-vă că nu o să regretaţi. Despre celelalte texte prezente în cel de-al doilea număr al Revistei de Suspans nu pot spune că sunt slabe, însă după ce le-am citit pe primele două aşteptările-mi fură mult elevate. Astfel, Clepsidra îmi pare prea statică, De Halloween prea simplă, Flash neterminată, Păpuşa previzibilă, iar schiţele umoristice ale lui Iulian Sârbu insuficient de amuzante. Cred că, pentru a nu ni se deforma percepţia asupra celorlalte texte şi a trăi lectura la intensitatea ei, cele mai bune texte ar trebui publicate ultimele. Însă, dată fiind vastitatea ofertei din acest număr (la prozele de faţă adăugându-se şi o mulţime de fragmente de varii dimensiuni), sunt sigur că fiecare cititor va găsi ceva care să-i placă. Şi nu neapărat aceleaşi texte care mi-au plăcut mie.

În concluzie, Gazeta SF se prezintă cu acest număr 22 ca o revistă mai bogată şi mai ordonată, ambiţioasă şi dinamică. Nu din dorinţa de-a peria pe cineva, ci fiindcă este adevărul evident, spunem (şi noi) că de-acum Gazeta SF a sărit într-adevăr pe prima poziţie în topul revistelor electronice româneşti dedicate fenomenului SF&Fantasy. Felicitări, forţă de muncă şi perseverenţă!

Redacţia Revista de suspans

Acest articol a fost citi până acum de 603 ori.